Salutul Ramonei la un an de la trecerea ei în alt spațiu existențial
Pe Ramona am cunoscut-o în februarie 2007 la cursurile de iniţiere în utilizarea energiilor şi cunoaşterea lumilor astrale, susținute de Melfior Ra în Sibiu. De atunci, am rămas prietene, și când s-a căsătorit, îngerii au rânduit să-i fiu nașă de cununie. A fost un suflet frumos și iubitor de lumină!
M-a susținut în lucrarea de luminare cu lumina albă a iubirii, a corectat cărțile pe care le-am scris, și cu mult drag le-a pictat coperțile.
Am mers împreună în tabere de inițiere, în drumeții la munte și la mare.
În ultimii doi ani ai vieții pământești a îndurat multă suferință sufletească și trupească. A trecut prin două operații și a făcut ședințe de chimioterapie și radioterapie. A fost multă durere pentru corpul ei slăbit și cu inima tristă în urma separării de soțul ei, pe care l-a iubit.
Într-o dimineață, în timp ce mă rugam pentru ea, i-am simțit starea în care se afla și am început să plâng de mila ei. Deodată, am auzit vocea sinelui meu, care mi-a transmis cu fermitate: „Să o vezi puternică dacă vrei să fie puternică!”Voiam s-o văd astfel, dar când vorbeam cu ea, îi simțeam starea în care era și mă durea sufletul.
Noi nu suntem de acord cu suferința, însă prin suferință, sufletele noastre se purifică, iar noi învățăm să iubim și să acceptăm totul așa cum este.Cu sufletul purificat, omul se îndreaptă spre Dumnezeu și începe să dea roade, răspândind pe Pământ fructele spiritului: bucuria, pacea, înțelepciunea și iubirea divină. Eu am înțeles asta cu ani în urmă, când m-am întâlnit în spirit cu Măicuța Vian. M-a binecuvântat și mi-a spus: „Vei avea multe bucurii și împliniri, dar vei primi și suferință pe altarul slujirii semenilor tăi.” Am privit-o mirată, deoarece nu eram de acord cu suferința, însă ea a continuat să-mi spună: „Prin suferințe, vei reuși să urci mai ușor anumite trepte în evoluția ta.” Deseori, când simt suferințele oamenilor și-mi curg lacrimile, îmi vin în gând vorbele Măicuței Vian.
Urmând vocea sinelui meu, mă străduiam să o văd puternică pe Ramona și emiteam către ea gânduri de lumină și iubire, care să o întărească. În momentele în care vorbeam cu ea și-mi spunea: „Nico, este greu! Nu mai pot!”, mă copleșea durerea ei. Mă întreba: „Nico, de ce nu-mi răspund Maica Domnului și Domnul Iisus când le invoc ajutorul?” I-am răspuns că dacă ea nu-i vede, nu înseamnă că nu primește ajutor, pentru că Maica Domnului și Domnul Iisus răspund rugăciunii noastre. Nu există ca o persoană să ceară ajutor divin și să nu primească. O îndemnam să aibă încredere în ajutorul cerului și să se roage, căci Maica Domnului, Cea grabnic ajutătoare, trimite o rază de lumină spre fiecare copil al său, ca să-l lumineze și să-l întărească.
În 20 decembrie 2017, Maica Domnului mi-a transmis să nu mă mai frământ pentru Ramona, fiindcă mai are puțin de ars și va avea un loc în dreapta Sa.
„Puțin de ars” au însemnat trei luni de suferință. În data de 20 martie, m-am întâlnit în spirit cu Ramona, și mi-a spus că urmează să plece într-un loc de vindecare. Îi era puțin frig și mi-a cerut să-i dau o haină mai groasă să-i țină de cald pe drum. I-am spus că eu la îmbrăcăminte am o mărime mai mare decât ea, dar nu trebuie ca hainele să fie mulate pe corp, așa că pot să-i ofer cu drag o haină pentru călătorie. Haina simbolizează un veșmânt de lumină. Le-am spus părinților săi că ea urmează să plece în alt plan existențial. Le înțelegeam durerea și că le era greu să se despartă de ea. I-am rugat să nu o țină legată de Pământ prin lacrimi și suferință, ci să o ajute să plece în lumină, prin rugăciune, gânduri de lumină și iubire.
Peste o săptămână, Ramona a plecat în călătorie spre alt plan al existenței. Împreună cu mai multe persoane din grupul de meditație, ne-am rugat pentru ea, și i-am transmis drum bun spre lumină. După înmormântarea ei, împreună cu Ionuț, am plantat în grădina noastră un trandafir galben în amintirea Ramonei, și în semn de apreciere și recunoștință pentru susținerea ei în lucrarea de luminare.
La trei săptămâni de la plecarea sa din planul fizic, m-am întâlnit cu ea în spirit. Eram într-un parc cu iarbă verde și copaci, iar ea îmi spunea bucuroasă: „Nico, privește cât de frumoasă este priveliștea!” Era veselă și nu mai suferea de nimic. Era așa cum spune în Cartea Sfântă, „într-un loc luminat, un loc cu verdeață, unde nu există durere și suspin.”
La câteva luni de la înmormântarea sa, m-am întâlnit cu părinții ei în centrul orașului. Eu și Ionuț mergeam să cumpărăm ceva de la magazin, iar ei veneau acasă de la mormântul Ramonei.
Când m-a văzut mama ei, a început să plângă.
I-am spus: „Știu că ți-e greu, dar încearcă să te liniștești. Cere-i Ramonei să-ți dea un semn.”
„Nico, i-am cerut un semn. Într-o zi, îmi era atât de dor de ea și i-am transmis :tu copilă, dă-mi un semn, că mi-e atât de dor de tine!”
Și în acea seară, a văzut o siluetă ca un fum alb, care se înălța într-o coloană de lumină. Deodată, lângă noi, a apărut în spirit Ramona. Mi-a spus să-i îmbrățișez părinții, ca să-i simtă și ei prezența, și să le transmit că este bine și să nu mai sufere pentru ea. Cu corpul vibrând de emoție și cu lacrmi de bucurie în ochi, i-am îmbrățișat și le-am spus că Ramona este cu noi.
Emoționată, mama sa mi-a spus că la cimitir, pe unul din morminte, scria „Nu mă căutați aici. Aici nu sunt eu, ci trupul meu. Eu sunt în lumină”. Și i-a rămas în minte acest adevăr.
Îngerii ne-au călăuzit pașii să ne întâlnim ca ei să nu mai sufere și să știe că Ramona este în lumină.
Ulterior, am mai văzut-o la Școala Inițierii Astrale în lumea îngerilor.
Peste aproximativ un an de la plecarea sa, în zorii zilei de 20 martie 2019, m-am întâlnit în spirit cu Ramona, fina mea dragă.
Eram pe un câmp înverzit. Aveam în mâini un furtun cu apă și am început să o spăl pe Ramona, în timp ce-i spuneam: „Gata Ramona, acum ești spălată, curată. E timpul să te înalți în lumea ta!”
Mi-a mulțumit, m-a îmbrățișat și a plecat.
Vineri, 29 martie, m-a sunat Anca pentru a-mi aminti că s-a împlinit un an de când Ramona a plecat din planul fizic. I-am spus că m-am întâlnit în spirit cu ea și că se va înălța spre alte lumi. Anca mi-a relatat că a visat-o: a venit la serviciu unde lucrau împreună ca să-și ia la revedere. I-a spus: „Anca, acum plec, dar o să mai revin.”
Pe 29 martie, când Melfior Ra a venit la Sibiu pentru cursurile de inițere în lumea astrală, mi-a povestit că a fost vizitată de Ramona.
Iată relatarea sa:
„Într-una din zile, fiind într-o stare de relaxare, mi-a apărut în față, în plan subtil, Ramona.
Eram oarecum mirată de apariția ei, întrucât știam că este plecată din viața planului terestru, dar am privit-o cu mare drag. Ea era în corp imaterial, dar foarte asemănătoare cu ea, cea care era în plan fizic, așa cum am cunoscut-o, cu aproximativ 10 – 12 ani în urmă.
Era fericită, zâmbitoare, cu o înfățișare plăcută și luminoasă, și mă privea oarecum întrebătoare, așa din privire doar.
Mi-am revenit din reverie și am întrebat-o și eu, telepatic.
„Ce cauți aici? De ce ai venit? Doar știi că locul tău este acolo acum. Acolo în alt plan existențial.”
Ea a făcut așa o reverență și a continuat să mă privească zâmbitoare și foarte destinsă. O simțeam atât de împăcată și de fericită; toată ființa ei emana fericire și lumină!
Atunci am continuat și i-am zis-transmis, din nou, telepatic.
„Ramona, mă bucur că m-ai vizitat, chiar îți mulțumesc, dar acum trebuie să te duci acolo în lumea ta, acolo unde ți-e dat să viețuiești. Acolo e locul tău acum!”
Tot zâmbitoare și luminoasă, a făcut un gest de adio cu mâna, și apoi a dispărut.
Am rămas gânditoare și mă întrebam cum de m-a vizitat Ramona. Apoi am început să trec în revista mentală diferite întâmplări cu ea, mai ales cea de la Sfinx, din tabăra din anul 2009, când în legătură cu ea a fost ceva foarte hazliu. Era vorba de înmânarea unor diplome de participare. Cei care au participat desigur își amintesc de inversarea a două nume și ce a urmat în viața ei; apoi diferite alte amintiri și chiar și de la ultima noastră întâlnire la Sibiu.
Dar iată că a trecut ziua fără să mă mai gândesc la această întamplare, fiind prinsă în pregătirea evenimentelor ce urma să le trăiesc.
Peste două zile aveam cursuri la Sibiu, gradele 1 și 2, la Casa de Lumină Maria, unde-și desfășoară activitatea spirituală Nicoleta Păsat, sub auspiciile Maicii Domnului, Fecioara Maria.
La cursuri, totul a decurs frumos, armonios, cursanții fiind foarte receptivi. De obicei, la finalul acestor două grade de curs înmânăm cursanților câte un CD cu cele două meditații inițiatice a gradelor 1 și 2.
Dar acum, iată mare mirare: nu aveam la mine CD-urile cu meditațiile. Parcă nu-mi venea să cred, pentru că nu mi s-a mai întâmplat niciodată să nu le am la mine.
Dar acum vine MAREA UIMIRE!
Nicoleta Păsat a sesizat situația și a spus: „Așteptați vă rog un moment.” A intrat în camera alăturată și a venit cu CD-urile, spunând că le are ea de la Ramona!
Ei, atunci am tresărit și am făcut legatura cu cele întâmplate mie, și am perceput că Ramona era acolo cu noi. A dorit să ne viziteze și acolo, unde participa cu drag la toate întâlnirile și la toate lucrările spirituale care se manifestau în Casa de Lumină Maria!
Nicoleta Păsat a clarificat cele întâmplate aducând la cunoștință celor prezenți că în acele zile se împlinea un an de zile de când Ramona a trecut în alt plan existențial.
Ne-am bucurat cu toții că Ramona ne-a vizitat și i-am urat cu iubire „Drum bun în Lumină!“ și să fie sigură că ne amintim cu drag de ea.”Melfior Ra
Tuturor cititorilor,
Pace si iubire !
Nicoleta Pasat ,
Sibiu,12 aprilie 2019