Revelația Domnului Iisus
Conştientizând că Măicuţa Sfântă, prin Cântecul Păsării Măiastre, a binecuvântat cărţile mele, seara înainte de culcare, am dus cartea în dreptul inimii mele universale şi am spus: „Îngerilor de Lumină, dacă prin această carte aveţi un mesaj pentru mine, vă rog să mi-l transmiteţi, iar dacă mi-l daţi în vis, să faceţi în aşa fel încât să mi-l amintesc când mă reîntorc în planul fizic”. Am mulţumit şi am aşezat cartea sub pernă, convinsă fiind în inima mea că Îngerii Luminii mi-au ascultat cererea.
M-am aşezat în pat încercând să adorm, am început să respir conştient, eram aici şi în ritmul profund al respiraţiei m-am abandonat păcii şi iubirii. Mi s-au revelat următoarele:
Eram într-un loc unde se regăseau mulţi oameni care sufereau de diferite afecţiuni. Văzând atâta suferinţă, am simţit să aşez mâna mea dreaptă peste capetele lor, ca o alinare. Şi mare minune se întâmpla, vedeam cum din Inima mea cobora Inima de Iubire a Domnului Iisus şi prin mâna mea ajungea pe capetele lor. Inima Domnului Iisus pulsa atât de frumos peste afecţiunile lor, care se vindecau. Priveam fascinată cum orbii vedeau, paralizaţii mergeau şi orice rană se vindeca. Cei care erau vindecaţi, făceau semnul Sfintei Cruci şi mulţumeau.
Văzând acestea m-am întrebat: „Oare Domnul Iisus ştie ce se întâmplă cu inima lui ? Cum coboară ea din inima mea şi cum pulsează şi vindecă răni… Doamne mă duc să-l caut pe Domnul Iisus, trebuie să-i spun ce se întâmplă.” Şi dintr-o dată în faţa mea se arată o grădină frumoasă, plină de flori şi mulţi copăcei, iar la o masa îl văd pe Domnul Iisus, aşezat pe un scaun. Mă apropii cu emoţie de Domnul Iisus, ridic privirea spre el şi-l văd îmbrăcat într-o cămaşă albă, lungă până în pământ, cu părul până pe umeri, iar din ochii lui emitea raze de lumină ce cuprindeau toată grădina. Doamne, câtă pace, lumină şi iubire emana acea privire!
Apoi îi spun: „Iisus, doresc să-ţi spun ce mi se întâmplă, văd inima ta cum prin mâna mea coboară şi vindecă răni” şi îi explic cum pulsează atât de frumos inima sa peste durerea semenilor mei.
Iar Domnul Iisus spune: „Da, aşa este! Cerul te ajuta de fiecare dată când vrei să vindeci răni şi neputinţe, ti-am spus că nu eşti singură niciodată.”
„Bine, dar cum ştiu eu, pe cine să ajut? Sunt persoane care au boli karmice, sunt persoane care şi-au ales să se înalţe prin suferinţă, sau că boala lor este fructul unor greşeli făcute de ele cândva.”
Dar, Domnul Iisus s-a uitat la mine cu o privire prin care am simţit mustrarea lui. Din acea privire am înţeles: „Cum adică pe cine să ajuţi ? Nu toţi sunteţi copiii mei ? De ce să faci discriminări, să-i selectezi ? Daca omul a ajuns la tine şi ţi-a cerut, ajută-l. Ce crezi că întâmplător a ajuns în câmpul tău ? Cineva a avut grijă să-i îndrume paşii către tine. Tu îndreaptă-ţi semenii spre Iubirea lui Dumnezeu, care este în toate şi în tot. Şi nu uita niciodată că omul trebuie sa-şi vindece mai întâi sufletul.”
Privesc tăcută spre Domnul Iisus, parcă nu mai îndrăzneam să-l privesc în ochi. Iar el spune: „Inima mea pe care o vezi venind din inima ta prin mâinile tale este un simbol al iubirii pure pe care trebuie să o laşi să curgă din inima ta catre semeni,indiferent care catre toti „
Apoi mă invită să iau loc pe un scaun la masa unde era aşezat şi el. Mă aşez cu emoţie pe scaun şi văd în faţa mea o carte şi privesc atentă că era numele meu scris pe coperta cărţii. Văzându-mă puţin mirată, domnul Iisus spune: „Da, este cartea scrisă de tine. Curând se va materializa şi în planul fizic. Se numeşte «REVELAŢII», căci prin aceasta vei aduce la cunoştinţa semenilor taine nevăzute, dobândite prin Revelaţii, Glasuri şi Melodii Divine, pe care tu le-ai numit «Cânt de Pasăre Măiastră»” !
Mi-a întins o coală albă de hârtie şi un pix să scriu. Mi-a spus privindu-mă: „Scrie aceste litere, cuvinte sacre cu putere mare, te vor ajuta, le vei mentaliza atunci când vei aşeza mâna ta peste capetele semenilor tăi.”
Emoţionată încep să scriu cuvintele,simbolurile, dar nu prea le înţelegeam, scriam câte o litera şi mă opream căci mai treceau prin gradină şi alte persoane, iar Domnul Iisus se oprea de fiecare dată când treceau persoane pe lângă noi, apoi iar le repeta când rămâneam singuri.
Atunci eu i-am spus: „Iisus, dacă eu nu le scriu corect? Mă gândesc că ar fi mai bine să le scrii tu, să le înţeleg mai bine, să fie clare, să nu greşesc cumva când le voi spune.” Şi i-am întins coala de hârtie albă şi pixul domnului Iisus şi l-am rugat să mi le scrie. Domnul Iisus a luat foaia albă şi pixul şi a început să scrie literele sacre. Nu am fost atentă la literele pe care le scria Domnul Iisus, căci eram fascinată de frumuseţea acelor peisaje din grădina cu multe flori.
Am venit în planul fizic spunând: „Sinele Meu ştie literele sacre date de Domnul Iisus.” Şi tot repetam într-una: „Sinele meu ştie literele sacre date de Domnul Iisus.”
Pentru mine această revelaţie a fost o adevărată binecuvântare. Domnul Iisus m-a ajutat să conştientizez multe. Nu trebuie să fac diferenţe între semenii care-şi îndreaptă paşii spre Casa de Lumină Maria plini de credinţă şi speranţă. Totul face parte dintr-un Plan Divin şi nimic nu este întâmplător. Daca ei ajung în preajma mea înseamnă că cineva le-a călăuzit paşii şi sunt pregătiţi să urce pe o nouă treaptă în evoluţia lor spirituală şi au nevoie de lumină şi cunoaştere.Eu aşez mâna peste capetele lor şi permit să curgă IUBIREA VINDECĂTOARE A DOMNULUI IISUS, LUMINA MAICII SFINTE şi a ÎNGERILOR LUMINII !
Încă o dată dovada clară că eu sunt doar canalul, că nu eu fac, ci prin mine se face. Eu am reuşit doar să aud cu urechile înţelegerii, ADEVĂRUL DIVIN şi mi se cere să las LUMINA şi IUBIREA să curgă spre semenii dornici de vindecare, cunoaştere şi evoluţie şi să nu opresc curgerea apei vii, adică: „IUBIREA, LUMINA şi CUNOAŞTEREA”, căci altfel risc şi eu să rămân însetată, asemeni omului din munte care a găsit izvorul şi l-a astupat, ca nu cumva apa să curgă spre semeni, dar apoi a suferit el de sete.
Lăsaţi lumina şi iubirea să curgă din inimile voastre către toţi şi toate, căci astfel se vindecă rănile Universului întreg.
Nicoleta Pasat (Sibiu)