În seara de 31 octombrie 2017, în jurul orei 21, prin rugăciune și meditație am intrat în altă stare vibrațională, căci deodată, pe ecranul mental mi-a apărut o piramidă aurie. Când piramida a început să se rotească și să emită lumină, peste țară au apărut strălucind mii de sfere de lumină. În dreapta mea, asemeni unui veghetor, a stat Vlad Țepeș. Era așa cum îl cunoșteam din cărțile de istorie. Avea o figură impunătoare, privire severă și era îmbrăcat în veșmânt domnesc. Pe cap purta căciulă, iar în mijlocul frunții sale strălucea steaua Maicii Domnului.  Părea preocupat pentru țară.

De ziua mea aniversară, soțul meu m-a invitat la „Remeber Cenaclul Flacăra” la Sala Palatului București. Deși au fost melodii care mi-au încântat sufletul în anii adolescenței, nu am fost prea bucuroasă de invitație, pentru că de ziua mea aniversară voiam să fiu împreună cu copii și să mă plimb pe poteci de munte. Ca să-i fac o bucurie soțului meu, am amânat excursia la munte și am mers la concert.

Dimineața, în jurul orei 9, am plecat spre București. În jurul prânzului, am ajuns în București la Amelia, care ne-a așteptat cu o masă delicioasă, plăcinte și prăjituri, pentru a sărbători ziua mea.

Seara, în drum spre Sala Palatului, știind că sunt puține locuri de parcare, am rugat îngerii să ne ajute cu un loc de parcare în apropierea sălii. Îngerii au răspuns rugăciunii noastre și am găsit un loc în fața Sălii Palatului, în apropierea Bisericii Crețulescu.

Am intrat cu evlavie în lăcașul de cult construit între anii 1720-1722, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” . Ne-am rugat în fața icoanei Maicii Domnului și am mulțumit  pentru ajutor și binecuvântare. În timp ce admiram picturile din interiorul bisericii, privirea mi-a fost atrasă de o rază de lumină care venea din Înalt. Mare bucurie am trăit în inima mea când am realizat că raza de lumină venea de la icoana Domnului Iisus din turla bisericii.

Am admirat picturile, am aprins lumânări, am făcut fotografii, și cu bucurie în suflet, am mers la Sala Palatului să ne ocupăm locurile pentru concert.

În jurul orei 19, Sala Palatului era plină cu câteva mii de oameni iubitori de cântece, veniți din toate colțurile țării.

Luminile au început să se stingă în ritmurile melodiei „Trăiască Duhul lui Iancu” , cântată la chitară de Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, în memoria căruia a fost realizat concertul.

Adrian Păunescu a fost un mare poet român, care a înființat și condus „Cenaclul Flacăra” timp de 37 de ani.

La invitația lui Andrei Păunescu, marii artiștii lansați în cadrul „Cenaclul Flacăra”  (Nicu Alifantis, Ștefan Hrușcă, Mircea Baniciu, Victor Socaciu, Adrian Ivanitschi, Florin Săsărman, Magda Pușcaș, Mădălina Amon, Maria Gheorghiu, Frații Chiriac, și mulți alții) , au cântat pe scenă cântece de suflet ale căror versuri erau știute de toți cei prezenți în sală. (,,Rugă pentru părinți” „O lume de douăzeci de ani” „La o cană cu vin” „Odată am ucis o vrabie” „Copaci fără pădure” „Eternitate” „Și totuși există iubire” „Ridică-te, Ștefan, și vezi-ți fii” „Doamne, Ocrotește-i pe români”).

A fost o seară frumoasă cu cântece și bucurie. Șapte ore  am cântat împreună cu mii de oameni melodiile care   mi-au marcat anii adolescenței. În plan fizic, am fost apoximativ patru mii de oameni, însă în plan subtil, numărul entităților a fost mult mai mare, deoarece au venit în spirit ființele de lumină care au iubit și slujit  neamul românesc.

În timp ce cântam cântecul „Doamne, Ocrotește-i pe români”, am trăit momente deosebite, căci împreună cu cei patru mii de oameni prezenți în sală, am invocat ajutor cerului pentru ocrotirea neamului românesc, iar alături de noi erau în spirit Sihaștrii și marii Voievozi  iubitori de neam și țară, care veghează în sfere de lumină țara noastră.

Atunci s-a făcut conexiunea în mintea mea, și am înțeles semnificația sferelor de lumină care străluceau deasupra țării noastre, iar eu eram vegheată de Vlad Țepeș.

După concert, am mulțumit soțului meu pentru invitație. Am avut parte de o zi aniversară deosebită la împlinirea onorabilei vârste de o jumătate de secol.

Sâmbătă seara, când am ajuns acasă, am avut parte de o surpriză delicioasă. Am primit în dar două torturi de fructe, unul de la Tatiana și unul de la copii mei, așa că am mâncat tort pe săturate.

Duminică, împreună cu soțul și copii, am urcat la munte. A fost o zi însorită și ne-am plimbat pe potecile Munților Cindrel. Ne-am simțit minunat!

Zâmbind, le-am spus copiilor că anul acesta am sărbătorit ziua mea asemeni împăraților: trei zile și trei nopți.

Mulțumesc pentru gândurile voastre de iubire și lumină!

Nicoleta Păsat

Sibiu, 6 noiembrie 2017