Imaginea pescărușului în zbor, un mesager al luminii, ce vine în zbor de la Insula Sfântului Ioan, care se vede în depărtare

Nu aveam în gând să scriu despre zilele petrecute la malul mării din Bulgaria, dar în timp ce lucram la finalizarea cărții, ,,ARC SPIRITUAL PESTE TIMP”mi-a venit de câteva ori în gând imaginea unei fotografii pe care Gheorghe ne-a făcut-o mie și lui Ionuț în Sozopol, în care a ieșit un pescăruș, venit în zbor spre noi de la insula Sfântul Ioan.

          M-am minunat atunci și m-am minunat și acum, când mi-a apărut în mental de câteva ori până i-am înțeles mesajul în inima mea. Am început să scriu despre sejurul în Bulgaria.

          Ziua aniversară a lui Ionuț și împlinirea a 29 de ani de căsătorie am petrecut-o la mare în Bulgaria. Prietena mea, Amelia, și-a amenajat o căsuță frumoasă în Lozeneț, o stațiune mică din sudul litoralului bulgăresc. Ne-a invitat la reședința ei de vară.

          Înainte de a trece granița la Ruse, am cerut îngerilor luminii să ne deschidă cale de lumină ca să nu stăm ore întregi la vamă. Îngerii au răspuns rugăciunii mele și am avut cale deschisă la graniță: în maxim 10 minute, am trecut la Ruse.     Bucuroasă că am trecut repede granița, când Ionuț a oprit mașina ca să cumpere rovinietă, eu am coborât din mașină și privind spre cer, am adresat mulțumiri îngerilor și am cerut entităților de lumină și maeștrilor spirituali care veghează ținutul bulgăresc să-mi dea un semn și  binecuvântarea lor, pentru că urmează să stau o săptămână pe tărâmul pământesc unde și-au desfășurat lucrarea spirituală de luminare și înălțare a sufletelor.

Ionuț și Gheorghe au condus repede și bine, și în jurul orei 15 am ajuns la Lozeneț, unde Amelia, ne aștepta cu preparate delicioase.

Timp de o săptămână, împreună cu Ionuț, fiul meu, Gheorghe, și Amelia, am petrecut zile frumoase la malul Mării Negre.

          Ne trezeam dimineața devreme și la ora 7 mergeam cu mașina aproximativ 2 km, apoi parcam mașina la marginea unei păduri de pini, prin care treceam ca să ajungem pe plaja Coral, o plajă sălbatică, liniștită, cu nisip fin și întreținută curată de turiști.

          Spun aceasta pentru că atunci când turiștii își strângeau prosoapele ca să plece de pe plajă, nu lăsau resturi în urma lor. Dacă se întâmpla ca cineva să-și uite o sticlă de plastic în care au avut apă sau PET-uri de bere, strângeau alții resturile uitate, iar plaja rămânea curată și purificată de valurile mării. Pe plajă era liniște. Erau puțini turiști care alegeau să vină la prima oră a dimineții. Eram noi și persoanele care dormeau în corturi pe malul mării.

          Marea avea apa în culoarea smaraldului și se vedeau în ea peștișorii cum înoată și firicelele de nisip care străluceau în bătaia razelor de soare. Începeam ziua făcând Qiqong, apoi făceam baie în apa caldă și curată a mării, făceam plajă sau plimbări pe țărmul mării, rugăciune și mulțumeam divinității pentru darul primit de aniversarea căsătoriei: a petrece zile frumoase la malul mării.

          În jurul orei 11, când începeau să vină mai multe persoane la plajă, noi ne întorceam acasă, luam masa și ne odihneam de prânz. După-amiaza, la ora 16, mergeam din nou pe malul mării, ne jucam în valuri și ne bucuram de cântecul mării și al pescărușilor până apunea soarele.

          Când curenții marini formau valuri care se spărgeau de țărm, am văzut cum plaja era acoperită de o energie purificatoare pe care o emana marea și care trecea până dincolo de pădurea de pini. Era o binecuvântare pentru cei care erau atunci la țărmul mării și inspirau aerul sărat și purificator.

          Serile le petreceam pe terasa din gradină cu o priveliște frumoasă spre mare și simțeam adierea vântului cu miros de mare  care ne mângâia fețele până târziu în noapte, când cerul strălucea de stele.

          Într-una din zilele în care ne odihneam de prânz,  am avut parte de o trăire frumoasă. Eram relaxată, în starea de liniște, când deodată, au apărut în spirit în fața mea Baba Vanga, însoțită de o entitate luminoasă cu plete albe, care mi-a oferit flori.

          Când am privit chipul luminos al entității care o însoțea pe Baba Vanga, am știut că era Peter Deunov, maestrul spiritual al lui Aivanhov. Era aceeași entitate, care, împreună cu Baba Vanga, mi-a apărut în Egipt după ce vizitasem templul Abu Simbel și mi-au arătat că sunt cu noi în lucrarea spirituală. Pentru mine a fost o mare bucurie, dar și confirmarea prin care am înțeles cine m-a susținut în plan subtil în lucrarea din Egipt.

          Într-o zi a fost înnorat și ne-am gândit să vizităm Sozopol, cel mai vechi oraș port al litoralului bulgăresc, numit în limba greacă „orașul mântuirii” (peste 6000 de ani, aflat la o distanță de 30 km de Lozeneț).

Am parcat mașina în apropierea portului turistic, de unde am admirat multe bărci, ambarcațiuni și iahturi. Plimbându-ne pe aleea pietonală, nu am ratat boutique-urile și magazinele cu suveniruri.

          Am vizitat orașul vechi, urcând și coborând scări spre faleză, pe străduțe înguste, care duceau spre mare, cu case etajate și ferestre încărcate de flori. Am admirat smochinii plini de fructe care creșteau pe oriunde la fel cum crește la noi socul.      Am vizitat fortăreața Sozopol, vestigiile bisericii Sfântul Nicolae Făcătorul De Minuni și am făcut rugăciune în Biserica Sfântului Gheorghe și Biserica Sfinților Chiril și Metodiu din apropierea parcului.

În aceste lăcașuri se află la mare cinste moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, o părticică din Sfânta Cruce, moaște ale Sfântului Andrei și vestigii de la Mormântul Sfântului Nicolae.

Din luna septembrie până în luna iunie Sfintele moaște sunt în Biserica Sfântului Gheorghe, iar din iunie până în septembrie sunt în Biserica Sfinților Chiril și Metodie.

          Pe 28 iulie 2010, arheologii au descoperit Sfintele moaște ale Sfântului Ioan Botezătorul lângă Sozopol, pe Insula Sfântul Ioan, într-un altar al unei biserici străvechi, în locul ruinelor Mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul.

Sfintele moaște includ părți ale unui braț, ale tălpii piciorului, dinți și un os facial. Au fost păstrate într-un relicvar de alabastru, pe care erau inscripționate, în limba greacă, numele Sfântului Ioan Botezătorul și data nașterii sale, 24 iunie. Aceste sfinte moaște au fost primite de la Constantinopol, dăruite de Patriarhia Ecumenica atunci când s-a construit Mănăstirea Ortodoxă cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul pe insula Sfântului Ioan.

          În luna iulie, a fost și ziua Ameliei și ne-a făcut cinste de ziua ei cu o masă de prânz la o terasă situată deasupra Golfului Sozopol, cu o priveliște deosebită asupra mării și a insulei Sfântul Ioan. Am savurat specialități bulgărești și am făcut fotografii.

          Într-una dintre fotografiile făcute de Gheorghe, alături de mine și Ionuț mai era un pescăruș care venea zburând lin deasupra mării de la insula Sfântului Ioan.

Privind fotografia, am simțit o bucurie în inima mea, pentru că eu iubesc mult marea și cântecul pescărușilor care îmi amintesc de cântecul și zborul Măiastrei mele, care-mi aduce binecuvântarea divină.

          M-am întrebat ce simbolizează pescărușul. L-am simțit ca un mesager al luminii, care a zburat către noi de la insula Sfântului Ioan, locul în care sute de ani, în altarul Mănăstirii Sfântului Ioan Botezătorul, sfintele moaște ale Sfântului Ioan Botezătorul au luminat și binecuvântat zona litoralului bulgăresc.

          Ce face pescărușul?

Zboară liber deasupra apelor spre cer!  

Pescărușul coboară pe pământ sau pe ape ca să-și procure hrana, apoi își întinde aripile și zboară prin văzduh cântând și aducând slava divinității. Prin cântecul său emite în văzduh un sunet care ne bucură inimile și sufletele.

          E un simbol frumos, care ne arată ca în afara hranei pentru trup să avem grijă și de hrana sufletului, să renunțăm la energiile neluminoase care ne țin aripile sufletului legate de pământ și de semeni, să ne deschidem aripile sufletelor, înălțându-ne spre spații celeste. Energia iubirii pe care o emitem în zborul nostru spre Înalt umple văzduhul de energii frumoase, care luminează sufletele și încântă inimile altor semeni. Să conștientizăm și să activăm forța noastră interioară și să zburăm spre alte spații.

          Cât de frumoasă și înălțătoare este imaginea unui pescăruș care zboară spre cer și cântă!

Este un mesaj pentru noi, pământenii:

Fiți liberi de griji și poveri, înălțați-vă sufletele în lumină și zburați spre spații celeste!

          Pescărușul, mesagerul luminii, ne reamintește mesajul Sfântului Ioan:

„Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”.

Ce înseamnă a te pocăi?

Înseamnă să-ți conștientizezi greșelile, patimile, sentimentele și gândurile neluminoase și a-ți dori să nu le mai repeți. Dorești o schimbare a modului de viață prin gândire și simțire. Dorești să te ridici, dar spui că ți-e greu și crezi că patima este mai puternică decât tine. Avem exemple din viețile sfinților părinți, care confirmă că putem să ne ridicăm din patimile și greșelile noastre prin rugăciune, fapte bune, iertare și iubire.

Despovărați de griji, greutăți ale vieții și păcate, ne deschidem aripile sufletului și în cântecul trezirii interioare zburăm spre cer. Domnul Iisus ne-a învățat că:

„Împărăția Cerurilor se află în interiorul ființelor noastre”.

          Așa cum mi-a transmis și Sinele Divin să scriu despre prezența sa înlăuntrul ființelor voastre și cum omul, prin  munca cu sine însuși, poate să ajungă la lumina și iubirea sa (amănunte găsiți în cartea „Lumina Sinelui Divin”). Astfel, cu sufletele pline de lumină și iubire, ne înălțăm în spirit spre spații celeste!

          Sunt bucuroasă că am primit semnul și binecuvântarea entităților de lumină care veghează zona litoralului bulgăresc, așa cum am cerut când am trecut granița în Bulgaria și s-a dorit să scriu aceasta, ca prin energia rândurilor scrise să ajungă la semenii mei și binecuvântarea Sfântului Ioan Botezătorul.

          A urmat ziua aniversară a lui Ionuț și a 29 de ani de căsătorie. Am mâncat bunătăți și un tort făcut de Amelia special de ziua lui Ionuț. După prânzul delicios, Ionuț ne-a făcut cinste cu înghețată de ziua lui, pe care am savurat-o în Sozopol, chiar în fața bisericii Sfântului Gheorghe.

          Iată, dragi cititori, cât de frumos lucrează îngerii în plan subtil. Mi-au adus în mental imaginea până i-am înțeles mesajul în inima mea, pentru că am accesat energia acelor locuri și din Înalt s-a dorit să scriu în carte și să vă transmit binecuvântarea entităților de lumină care veghează ținutul bulgăresc. 

          Atașez câteva fotografii din Sozopol, ca prin ele să vă conectați la energia acestor locuri sacre, luminate de Sfântul Ioan Botezătorul.

          Pace și iubire!

Sibiu, 29 august 2022



Priveliște asupra Insulei Sfântului Ioan


În fața Bisericii Sfântului Gheorghe